Asociatia D.A.R. Sibiu

  Asociația Dorință, Ajutor, Recuperare, D.A.R., pentru Copiii și Tineri cu dizabilități, împlinește anul acesta 12 ani.
  Suntem o asociație de părinți cu copii cu dizabilități care s-a constituit cu ajutorul a 6 membrii fondatori si care s-a oprit pe parcursul anilor la un număr de 30 de membri, respectiv 30 de copii cu diverse dizabilităţi: sindrom Down, autism, paralizie cerebrală, sindrom WES, miopie, epilepsie, ADHD, tetrapareză spastică, sindrom Rett, sindrom K.B.G., sindrom Wiliams.
  Încă de la început, asociația s-a axat mai mult pe acele terapii care sa aducă și bucurie în viata copiilor deoarece e important ca ei sa cunoască și părțile frumoase ale vieții și să se bucure de ea: hipoterapia, terapia prin artă, terapie prin teatru, terapie prin înot, terapia de relaxare prin mișcare, muzicoterapie de grup dar și individuală.
  Am plecat la drum cu multe vise dar pe parcurs am învățat să ne adaptam visele:

• la posibilitățile noastre de părinți cu normă întreagă de lucru,
• la un buget pentru care trebuie să se muncească constant,
• la schimbările ce intervin în mediul social și în viața fiecăruia dintre noi.

  Ceea ce ne-a mobilizat însă să continuăm și să evoluăm ca și asociație, a fost dragostea noastră pentru copii.
În ochii tuturor copiilor părinții reprezintă totul : iubire, exemplu, siguranță, stabilitate. Pentru copiii noștri cu dizabilități suntem mai mult decât atât, suntem parte din ei, suntem tot ce au ei nevoie să fim. Pentru ei noi reprezentam speranța lor că vor putea fi mai bine.

 Știți pentru ce se roagă părinții copiilor cu dizabilități? (mai ales când apar dezvăluiri despre centrele de zi sau azilele din România)

 ! Să trăiască cu o zi mai mult decât copilul lor! 

  Este o frică înrădăcinată și mulți o consideră exagerată și totuși, dacă e să ne gândim unde este România pe harta accesibilizării parcă nu mai sună la fel…
  E greu de înțeles ce înseamnă dizabilitatea cu adevărat atunci când nu te confrunți direct cu ea, atunci când nu ai în familie sau în cercul de prieteni o persoană cu dizabilități. Din exterior multe pot părea exagerări dar aprofundarea subiectului este necesară dacă vrei să înțelegi și să ajuți.
Pentru că indiferent de dizabilitatea copilului, aceasta vine la pachet cu multe necunoscute, cu multe temeri și multe întrebări, cu neîncredere și neputință. Și toate acestea se pot transforma curând în familii destrămate, în depresii, în evitarea sau părăsirea familiei de către prieteni și multe altele.
  Dacă în perioada copilăriei diferențele sunt mai ușor de trecut cu vederea între copii, la adolescență, deja copiii noștri nu mai fac față schimbărilor grupului și treptat sunt lăsați în urmă. Ca și părinți, ne este greu să privim aceste schimbări deși știm că sunt parte din descoperirea adolescentei,

Dar totuși…

?   CE VINĂ AU COPIII NOȘTRI?

?   TINEREȚEA LOR NU CONTEAZĂ?

?   TINERII CU DIZABILITĂȚI ÎNCOTRO?

  Ar ajuta ca susținerea sa fie mai mult prezentă în viata de zi cu zi și mai puțin pe hârtie, accesibilizarea să fie gândită și la nivel de socializare pentru că și ei au dreptul să trăiască frumos alături de cei dragi.
  Câteodată suntem surprinși și noi părinții, de simplitatea bucuriei lor dar la fel de mult ne surprinde și forța lor de a munci constant pentru a fi mai bine.
  Și adolescența lor nu înseamnă că vor putea să se descurce mai mult singuri ca în cazul copiilor tipici, pentru că dizabilitatea se poate agrava odată cu vârsta în unele cazuri, adolescenta poate fi o perioada mai grea și din cauza schimbărilor hormonale care modifica tratamentele și necesită investigații suplimentare.

!   Copiii cu dizabilităţi din păcate nu pot răzbi singuri!

  Am învățat și din experiența acestor 12 ani ai Asociației D.A.R. că indiferent de ceea ce faci în, toți avem nevoie de susținere, de înțelegere, de îndrumare și încredere în cei de lângă noi.

  Copiii noștri au nevoie de noi și de ajutorul nostru!

• au nevoie ajutor constant
• au nevoie de anumite terapii indiferent de vârstă
• au nevoie de părinți sănătoși
• de părinți cu sufletul deschis și mintea limpede pentru că:

părinții reprezintă legătura lor cu lumea exterioară, sunt extensia neputinței lor, sunt cei care trebuie să reziste până la capăt

  Ca și asociație avem nevoie de „întreg satul„, întreaga comunitate, ca să găsim cele mai bune soluții, înțelegere și susținere în realizarea proiectelor noastre!

Vă mulțumim frumos și vă dorim o primăvară cu multe reușite și bucurii în viata fiecăruia!